sâmbătă, 21 iulie 2007

FARMECUL FLORILOR

Poate ca a fost un mare privilegiu ca parintii mei au avut casa cu o curte mare in care avea loc si o gradina cu flori intretinuta cu mult drag si placere fara de sfarsit de catre mama. Mai apoi, noi copiii, am fost patrunsi de acelasi respect fata de aceste locuri si le ingrijeam cu mare pricepere si placere incercand, nu de putine ori, sa imbogatim coloritul prin noi varietati de flori ce le descopeream prin partea locului ori prin alte orase ce le vizitam in putinele excursii ce se puteau organiza pe atunci...
Erau multe flori in gradina, pentru toate anotimpurile in care vremea le permite cresterea si dezvoltarea pana dupa inflorire. In schimb, in oras erau prea putine locuri de unde puteai cumpara o floare. Numai in parc erau flori, intr-o gama bogata de varietati, din primavara pana in iarna dar, specifice acestui gen de loc public. Asa se face ca, atunci cand a venit timpul, la unele intalniri mergeam cu cate o floare pe care s-o daruiesc in anumite momente prietenelor, ori cu cate un buchetel frumos aranjat, placut mirositor si demn de admirat pentru colorit. Mai tarziu, am sesizat ca gestul in sine parea mai imoportant decat buchetelul in cauza. Evident, am prins aceasta slabiciune si am folosit-o de cate ori am avut ocazia. Atata doar ca "slabiciunea" propriu-zisa se impletea cu placerea mea de a oferi. Ceea ce presupune ca nu ofeream oricui si numai de dragul de a face pe interesantul...

...Azi o floare, maine alta si mai apoi un buchet, au facut ca o anumita domnisoara sa accepte din ce in ce mai mult din partea mea. In urma unor avansuri mai insistente, am ajuns singuri intr-un apartament, pentru doua zile si doua nopti, chiar in capitala. Fata dulce si curata, cu dragoste fata de mine si cu mult respect fata de sine si de parinti, dar si cu frica lui Dumnezeu, mai ales ca ne aflam in postul Pastelui, s-a comportat si mi-a vorbit de asa maniera incat a trebuit sa o tratez si sa o respect ca atare. A fost frumos. Mai mult de o jumatate de noapte am vorbit despre noi, despre lume si viata, fara a fi obsedati de faptul ca nu facem si o apropiere trupeasca intima, desi au fost multe imbratisari si cate un sarut suficient de scurt din cand in cand pentru a nu ne infierbanta prea tare... Iar dimineata, florile din vaza, cumparate de aceasta data, parca erau mai frumoase si mai vesele decat in ziua in care le-am luat. Am mers prin Herastrau si prin Cismigiu sa admiram spatiile verzi si florile, sa ne plimbam cu barca si sa inganam cele mai frumoase versuri de care ne aminteam ori sa facem impreuna cate o poezioara scurta din care sa nu lipseasca florile...
A doua noapte a fost ceva mai grea pentru mine. Promisesem sa am aceeasi atitudine si fata merita sa-mi respect promisiunea. Au fost mai multe momente pline de pasiune si, cel mai dificil, la rugamintea mea, am dormit impreuna, imbratisati si goi, dupa ce ne-am mangaiat si sarutat, ne-am cunoscut trupurile prin indelungi mangaieri si sarutari la adapostul cearsafului si al intunericului din camera...Cred ca in ziua urmatoare eram apt in a descoperi locul in care se afla prietena mea de la cel putin 50 de metri distanta ! Asa de puternic se intiparise in simturile mele mirosul ei, al trupului sau, al respiratiei si a tot ceea ce insemna ea. Parca si vocea ei avea acel miros atat de placut si imbietor, asemanator celui din buchetul bogat de flori ce ne parfumasera atmosfera a doua nopti unice prin puritate lor si a noastra, prin gandire si fapta...

Nu, nu mi-am permis a strica romantismul acestei intalniri si increderea atat de placuta mie pe care ea mi-a acordat-o, chiar daca in anumite momente am scapat pe o panta usoara de indoieli. Indoieli cu privire la "o data viitoare" in care sa obtin ceea ce toate simturile rascolite cereau cu o ardoare greu de stapanit...Si a venit si acea vreme ce parca a fost mai frumoasa si plina de impliniri decat oricare alta.
Impliniri despre care va voi povesti in alt episod...