O cunosteam de cativa ani, pe cand eram elevi la liceu. Scoli diferite, dar fetele frumoase erau remarcate cu usurinta. Am incercat de vreo doua ori o apropiere, am indraznit sa-i dau si o intalnire greu pornita din timiditatea ce m-a obsedat pana nu de mult. Nu am reusit. Mereu apaream cand ea era "ocupata"...
Am intalnit-o dupa cativa ani la Bucuresti. Era laboranta undeva, in industria textila. Nu trecuse mult timp de cand divortase, dupa numai un an de casnicie nereusita. Eu eram "ocupat" si ea s-a retras cu demnitate. Am apreciat acest gest si i-am respectat hotararea.
Ne-am intalnit, intamplator, in orasul natal. Eu in vacanta, ea in concediu. I-am propus o intalnire si a fost de acord, dar mi-a pus conditia sa merg sa o iau de acasa.
Bineinteles ca am acceptat cu mare placere. Spun asta pentru ca era deja o femeie formata. O femeie cu trasaturi ferme care-i dadeau o nota de distinctie deosebita chipului sau si asa atat de frumos !
Parul bogat, negru si usor ondulat, acoperea ca din intamplare o parte din tampla dreapta si, pe spate, cadea stralucitor in valuri pana aproape de mijlocelul subtire ce se unduia gratios in ritmul pasilor egali ce lasau privitorului posibilitatea de a-i admira picioarele drepte, gen "sticla de lampa", armonios modelate si lungi de parca plecau de dincolo de sold. Un bust aproape de perfectiune era purtat cu eleganta si chiar cu aparenta obraznicie, gratie sanilor dezvoltati aproape de medie si saltati, o Doamne, doar de-a lor tinerete si prospetime, ca de un sutien nevazut.
Iar ochii, ochii ei, caprui si mari, atat de luminosi sub sprancenele-i bogate si arcuite tare, ma priveau provocatori, intens, poruncitori in timp ce-mi asculta rugamintea de a ne intalni. Cum sa refuz, cand eu, cuceritorul, eram atat de cucerit !
Am batut la poarta tinand ascuns buchetul proaspat pe care era sa-l scap de emotie si jena cand mi s-a deschis. M-am zapacit de tot si cred ca nu aveam culoare in obraji cand incercam sa ma prezint si sa ma scuz in fata doamnei ce banuiam ca-i mama ei. Asa a fost !
Dupa ce m-a condus in casa, nici nu au trecut zece minute si a aparut purtand o tava cu cesti si cu pahare. Am ciocnit ametit de emotii paharele de visinata al carei gust cred ca nu l-am retinut atunci. Si a plecat, ducand cu sine paharul sau aproape plin. Am respirat usurat...
Ne-am privit indelung. Eu, cu gura uscata, ea cu ochii plini de acele luminite ce le asemuiam cu un crampei de cer ce licareau in noapte. Nu-mi amintesc sa fi baut cafeaua. M-a rugat si m-a indemnat sa o ajut sa se imbrace. Si-a dat jos tot ce avea pe ea, senina si cu calculata-ncetineala si din usa sifonierului ma masura sagalnic si ma-ntreba ce fusta sa-si aleaga...
Iar eu, pierdut, plimbam ratacitor privirea de la un san la altul, fiindu-mi parca teama mai mult ca sa privesc ! Ma tintuia amuzata cu ochi provocatori, in timp ce eu eram tintuit de indrazneala ei surprinzatore si, mai ales, de gandul ca mama sa poate intra in orice clipita. Si nu scoteam o soapta. Doar catre usa semn sa fac, am mai putut o data, cand ea ghicindu-mi gandul bine, mi-a povestit ca a plecat, ca este schimbul trei si dimineata vine ! Am baiguit ceva in semn ca este bine. Iar ea a ras...
M-a asigurat ca nu glumeste, ca suntem singuri pana a doua zi. S-a apropiat de mine, mi-a luat mana drepata si a asezat-o pe pieptul ei sa-i simt a inimii bataie si s-a lipit de mine cand eu simteam ca ard, ca sunt vapaie si ma topesc de apriga dorinta. Ne-am sarutat in timp ce, cu multa-ndemanare, m-a desfacut la nasturi si mi-a slabit cureaua si s-a convins ca este cu putinta sa fac ce presupun ca ea dorea la fel de mult ca mine. Si nu m-am inselat !
Ardea profund. Din ochi, vapai ieseau si trupul sau era un crater incins de lava cu forta aruncata din adancuri. O lava ce-a tasnit, la fel de-ncinsa, in trei minute pe covorul moale pe care m-a culcat, in drum spre pat, nerabdatoare. Si apoi, netulburata, m-a-nlantuit puternic si m-a rasturnat. A fost o nebunie si nici nu stiu de unde atata forta, dorinta, frenezie, a adunat in ea si a continuat miscarea in ritm cu sani nabadaiosi ce se-ntareau in mainile-mi fierbinti ori se pierdeau cu sfarcuri printre dinti ! Si nici nu stiu de cate ori am fost pierdut, cu ochii-nchisi, si ea m-a sustinut pana ce amandoi in icnet surd si repetat ne-am linistit miscarea si am erupt deodat'...
M-a devorat apoi in sarutari pe trup, pe maini si ochi si bland m-a mangaiat. Cu greu ne-am ridicat sa ne spalam si nu vorbeam. Doar ne priveam surazator si gafaiam....
Am plecat cu putin inainte ca soarele sa ne priveasca cu repros.Ne-am intalnit in fiecare seara. Numai la ea acasa. Si ne desparteam a doua zi la aceeasi ora ! Aproape o saptamana, cat mai ramasese din vacanta mea. Si tura de noapte a mamei sale se termina.
Am plecat la Bucuresti cu un minus de cateva kilograme si cu o experienta in domeniu de tot atatia ani...
