Nu, nu spun NU, pentru ca imi place. Chiar si jongleria in sine cu acest cuvant NU care adeseori este plin de DA, imi place. Poate si din cauza ca acest NU nu se aude in acele momente unice de unire spirutuala din fata sfantului altar. Putinele exceptii, confirma regula......Imi amintesc de acest cuvant inselator in multe situatii si chiar il folosesc adeseori cu destul succes. In sucitul mintilor. Si mie mi-a sucit cineva mintea odata incat nu mai stiam cand este "nu" si cand este "da", pana sa imi dau seama ca acel "nu" era atat de adevarat si sincer "da"...Pai da, pentru ca incepuse cu "nu, nu se poate", "intelege", "nu-i permis", "nu, nu, fii cuminte"...atata doar ca la aceasta ultima expresie eu nu am vazut nici virgula si nici punct pentru ca...era mult mai mult decat simplu semn de punctuatie si am inteles, ca orice muritor doritor, ca nu este cazul sa mai fiu cuminte...Era mai mult decat un simplu da, era mai mult decat o invitatie...Era un indemn direct la actiune, la a nu fi cuminte !Si atat de bine a prins greseala asta de interpretare, ca si dupa finalizarea actiunii ce paruse ca nu este permisa printru-un "da" spus cu gura deschisa, auzeam un permanent "nu, nu...nu" susurat printre buzele nesatule din ce in ce mai rar si fara viata si atat de incitant...Atat de incitant si real incat "nu" a continuat sa se auda usor, soptit dragastos si imperativ in expresie completa "nu, nu inceta, te rog" !Si, in cazul acesta nu ma credeti ca "nu" poate fi atat de usor de confundat cu "da" ?! Chiar se poate desfiinta NU in favoarea lui DA sau invers, DA in favoarea lui NU pentru ca nu avem nevoie de cuvintul DA sau NU...In atat de multe situatii si scapam de complicatii !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu