Câte doruri zac în noi
şi-n suflet se usucă...
Ne-ar trebui prea multe ploi
să ude dorul lor de ducă...
Şi de-am avea mai multe vieţi,
mai multe doruri strângem...
Cât de iubire suntem beţi,
de doruri nu ne plangem...
joi, 30 octombrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu