Imi amintesc de vara anului 1974...Intr-o seara calduroasa, am mers la un restaurant cochet de prin centrul capitalei, "Trocadero", unde imi placea sa fiu servit de fetite ce faceau practica de ospatar acolo. Am asteptat, dupa cina, ca domnisoara sa-si termine programul, plimbandu-ma in apropiere de Universitate si numarand trecatorii intarziati...."Domnisoara" practicanta, spre surpriza mea, nu a dat curs invitatiei ce i-am facut si mi-a propus o alta varianta de distractie, cum a numit-o ea si pe care am aceptat-o cu o curiozitate fireasca si cu destul entuziasm. Am mers pe Calea Dorobanti, dincolo de restaurantul "Perla", aproape de un liceu mare si vechi al carui nume imi scapa, peste drum de o biserica veche si frumoasa ce a ramas mica intre blocurile construite in jurul sau. Am intrat pe scara unuia din aceste blocuri cu opt sau zece etaje. Nu mai fusesem niciodata in zona respectiva. Fata imi povestea ca este partea cea mai curata si eleganta, dat fiind ca pe acolo treceau coloanele oficiale, iar o matusa plecata in concediu locuieste la etajul cinci pe scara respectiva.Am urcat in ASCENSOR si am dat comanda la etajul cinci. Nici nu a plecat bine jucaria de pe loc si domnisoara m-a imbratisat patimas, m-a sarutat si m-a impins apoi puternic cu o mana in piept de am crezut ca trec prin oglinda din peretele liftului ! Foarte sigura in comportamentul neasteptat si in gesturi, in doi timpi si trei miscari a ramas doar in niste chilotei tetra de m-a lasat "cu gura cascata" ! Nu de frumusetea corpului pe care-l mai vazusem gol in alte imprejurari si care era de nota zece, cat de surpriza de a o vedea goala in lift...Pana sa reuseasca a ma lamuri ca nu sunt "probleme", liftul s-a oprit pe nepusa masa undeva la etajul trei ori, mai degraba, intre acesta si urmatorul...
Eu, oarecum speriat si temator...Ea, pantera !Eu, pudic...Ea, si-a scos chiloteii, m-a lovit usor peste obraz cu ei si mi-a soptit gingas : "avem o jumatate de ora, nu te speria !"Eu, indoielnic, lipsit de initiativa...Ea, hotarata si cu ochii in flacari, imi spune repezit : "Nu fi prost, vremea trece ! Ti-am spus cat e programat !"Eu, in genul unui robot, am inteles cu greu si am trecut la "program" din ce in ce mai bine si mai relaxat, economisind timpul in sensul de a-l folosi la maxim de randament. Si a iesit binisor, pana la urma...Exact cand a terminat sa-si traga bluzita peste sanii linistiti dupa tumultul actiunilor de lupta "in picioare" si "in genunchi" si a aruncat cu dexteritate chiloteii in posetuta, liftul a pornit ca la comanda si s-a oprit la etajul cinci. Mi-a zis sa coboram pe scari !_ Pai, matusa ?!- O, nu ! Mergem jos, luam liftul din nou, tot pe ala cu oglinda si repetam ce te-am invatat la prima cursa. Numai de jos pot sa-l programez, nu intelegi ?Adevarat ca nu l-am prins imediat dar, spre norocul meu ca am avut timp sa-mi trag sufletul si sa ma refac psihic si putin fizic, am reusit sa ne urcam in ASCENSOR dupa doua runde de asteptare...Mai erau doua cupluri care cunosteau smecheria. Fetele in cauza, aveam sa aflu mai tarziu, erau colege ale domnisoarei practicante la "Trocadero"...
"Repetitia" a fost mai reusita decat prestatia din "premiera", gratie invatamintelor insusite constiincios si cunoasterii adevarului despre stationarea liftului. Partenera mea parca se nascuse in lift ori facuse practica indelungata in acest mijloc de locomotie. Nu stiu cum si de ce, dar ea se simtea grozav de bine si adopta pozitii extraordinar de antrenante si adaptate la acel spatiu limitat si lipsit de mobilier ajutator, aspect care ma facea sa ma simt oarecum in siguranta, sa uit unde ma aflu si sa neglijez posibile pericole la care ne expuneam in orice moment.Ea era pregatita. Chiar si in geanta avea materiala de igiena de prima necesitate pe care le folosea fara jena si fara sa observe cat de neplacute imi erau aceste momente...Au trecut atatia ani in care am cautat de cateva ori, recunosc, un alt lift cu asemenea "defect". Nu am gasit niciodata si nici nu am descoperit smecheria folosita de domnisoara in cauza. Iar ea, niciodata nu a fost de acord sa-mi descrie mecanismul ca atare, mai ales ca foarte curand dupa acest eveniment am parasit-o. Devenise prea vulgara...Oricum, nici acel ASCENSOR nu l-am mai incercat vreodata...
Eu, oarecum speriat si temator...Ea, pantera !Eu, pudic...Ea, si-a scos chiloteii, m-a lovit usor peste obraz cu ei si mi-a soptit gingas : "avem o jumatate de ora, nu te speria !"Eu, indoielnic, lipsit de initiativa...Ea, hotarata si cu ochii in flacari, imi spune repezit : "Nu fi prost, vremea trece ! Ti-am spus cat e programat !"Eu, in genul unui robot, am inteles cu greu si am trecut la "program" din ce in ce mai bine si mai relaxat, economisind timpul in sensul de a-l folosi la maxim de randament. Si a iesit binisor, pana la urma...Exact cand a terminat sa-si traga bluzita peste sanii linistiti dupa tumultul actiunilor de lupta "in picioare" si "in genunchi" si a aruncat cu dexteritate chiloteii in posetuta, liftul a pornit ca la comanda si s-a oprit la etajul cinci. Mi-a zis sa coboram pe scari !_ Pai, matusa ?!- O, nu ! Mergem jos, luam liftul din nou, tot pe ala cu oglinda si repetam ce te-am invatat la prima cursa. Numai de jos pot sa-l programez, nu intelegi ?Adevarat ca nu l-am prins imediat dar, spre norocul meu ca am avut timp sa-mi trag sufletul si sa ma refac psihic si putin fizic, am reusit sa ne urcam in ASCENSOR dupa doua runde de asteptare...Mai erau doua cupluri care cunosteau smecheria. Fetele in cauza, aveam sa aflu mai tarziu, erau colege ale domnisoarei practicante la "Trocadero"...
"Repetitia" a fost mai reusita decat prestatia din "premiera", gratie invatamintelor insusite constiincios si cunoasterii adevarului despre stationarea liftului. Partenera mea parca se nascuse in lift ori facuse practica indelungata in acest mijloc de locomotie. Nu stiu cum si de ce, dar ea se simtea grozav de bine si adopta pozitii extraordinar de antrenante si adaptate la acel spatiu limitat si lipsit de mobilier ajutator, aspect care ma facea sa ma simt oarecum in siguranta, sa uit unde ma aflu si sa neglijez posibile pericole la care ne expuneam in orice moment.Ea era pregatita. Chiar si in geanta avea materiala de igiena de prima necesitate pe care le folosea fara jena si fara sa observe cat de neplacute imi erau aceste momente...Au trecut atatia ani in care am cautat de cateva ori, recunosc, un alt lift cu asemenea "defect". Nu am gasit niciodata si nici nu am descoperit smecheria folosita de domnisoara in cauza. Iar ea, niciodata nu a fost de acord sa-mi descrie mecanismul ca atare, mai ales ca foarte curand dupa acest eveniment am parasit-o. Devenise prea vulgara...Oricum, nici acel ASCENSOR nu l-am mai incercat vreodata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu